Totalul afișărilor de pagină

sâmbătă, 3 septembrie 2016

Luna în secolul IV

Iar când observi creşterea şi descreşterea lunii, înveţi din diferitele poziţii ale acestui astru că el se învârteşte în apropierea pământului, că este prin firea sa lipsit de lumină, şi că strălucirea şi-o primeşte de la razele soarelui, precum este firesc să se întâmple cu oglinzile, care, atunci când soarele le luminează, nu reflectă propriile lor raze, ci pe acelea ale soarelui, care au însuşirea de a se răsfrânge în corpurile lucioase şi netede.

duminică, 17 aprilie 2016

Aria unui anumit triunghi dreptunghic

Am oferit, recent, un premiu pe pagina mea de Facebook, celui care va rezolva primul următoarea problemă: Un triunghi dreptunghic are ipotenuza de 9,98 cm și înălțimea corespunzătoare ipotenuzei de 5,89 cm. Care este aria triunghiului?” 
Am primit unele răspunsuri care susțineau că aria este 56,7822 centimetri pătrați. Acum o să arăt de ce este greșit acest răspuns. Iată cum se prezintă desenul:

sâmbătă, 19 martie 2016

Bancul cu Iohannis și Mihalache

Iohannis este primit în vizită la regina Angliei.
Impresionat de personalitatea reginei, o întreabă:
- Majestate, cum reuşiţi să aveţi un leadership de acest nivel?
- Simplu, mă înconjor de persoane inteligente.
- Şi cum va daţi seama dacă sunt inteligente?
- În funcţie de răspunsul pe îl dau întrebărilor mele. Să vă arăt.

vineri, 18 martie 2016

Despre oameni ca despre mulțimi

Am postat, pe pagina mea de Facebook intitulată „Oricine poate pricepe”, rezolvarea unei probleme de clasa a cincea, de la capitolul „Mulțimi”. După ce am rezolvat problema, am făcut afirmația că ea nu este, aparent paradoxal, una despre mulțimi, ci doar una cu mulțimi. În articolul de față o să explic ce înseamnă asta. Pentru început, iată textul problemei:

vineri, 17 august 2012

Despre impartirea lucrurilor

Cum spuneam, trecerea de la "unime" la "doime" este ceva extrem de simplu si natural. Insa este usor de observat ca in procesul asta pot sa apara nuante deosebit de interesante. De exemplu, cand imparti un mar in doua jumatati, jumatatile alea nu mai sunt niste mere. Cand imparti un numar in doua jumatati, obtii doua numere. Daca imparti un peste, nu obtii doi pesti. Dar daca o celula se imparte, rezulta doua celule. Si toate astea functioneaza chiar daca impartirea nu se face in parti egale. Asadar, sunt doua feluri de impartire a lucrurilor: unul care furnizeaza lucruri de acelasi fel si unul care nu face asta. Intrebarea ar fi: dupa ce cunosti din care categorie face parte un lucru? Altfel spus: lucrurile care prin divizare formeaza lucruri de acelasi tip au vreo proprietate comuna pe baza careia sa stim de la inceput asta? Nu stiu raspunsul la aceasta intrebare si m-as bucura sa ma lamureasca cineva.